Posts in Tag

proza scurta

Poveste cu șosete

poveste cu sosete

Era o dimineață oarecare. Aruncate pe marginea unui scaun, într-o cameră total dezordonată, șosetele se simțeau pregătite să întâmpine o nouă zi. Despre ele nu era mult de spus. Niște șosete comune, ieftine dar pregătite pentru un trai lung și rezistente la mirosurile stranii din feluritele încălțări. Uneori primeau câte o baie, când nu zăceau uitate cu zilele în coșul de rufe alături de alte haine ce trebuiau băgate la spălat. Încă de pe atunci auziseră bârfele… Bârfele despre ele. Cum că în această lume crudă, șosetele au un destin

A fost odată un copil curios și vesel, ca orice copil de vârsta lui. Trăia într-o casă mare, cu o curte mare, împreună cu mama și tatăl lui. Toată ziua părinții erau ocupați. Bucătăria era locul preferat al mamei. Acolo pregătea prăjituri delicioase și gătea mâncăruri gustoase. Mâncarea pregătită de mama lui era cea mai bună! Locul preferat al tatălui era grădina. Aveau cea mai frumoasă grădină! Plantele și florile creșteau puternice și mai înalte decât cele obișnuite. Tatăl lui uda grădina în fiecare zi. Copilul nu înțelegea de ce

Se născuse hoinar. Nu știa de unde provine și cine este de fapt. Se trezise umblând de când se știuse el pe lume, singuratic pe poteci rătăcitoare sau prin bătăturile oamenilor primitori. Drumurile între sate erau lungi, câmpuri, păduri sau mărăcinișuri. Oamenii îl primeau cu greu în casele lor, dar întâlnea și dintre cei primitori, care-i dădeau și câteva de-ale gurii. Nu știa câți ani are. Nu putea estima deloc, pielea îi era înăsprită și mai ridată de vânt decât ai celorlalți oameni. Avea încă păr în cap, o claie

Search stories by typing keyword and hit enter to begin searching.