Follow:

Tipuri de strănut

Mai demult, pe vremea când stăteam la bloc, țin minte că era o zi frumoasă și am profitat de lumina naturală (fiind soare), apucându-mă să desenez. Concentrare, concentrare, concentrare și dintr-o dată: HAAAAAAPCIU!
 
Dar nu la modul frumos, ci la modul *cineva mă hăcuiește și în loc să țip, am confundat lucrurile și m-a luat strănutatul*… Un bărbat strănutase pe stradă, atât de puternic încât mi-a zburat creionul de pe foaie, m-am speriat și nici că am mai avut chef să reiau desenul în ziua aceea. Îmi venea să ies la geam și să-l înjur, dar m-am gândit că n-are rost. Strănutul nu este ceva ce poate fi 100% controlat.
 
Simțim când ne vine să strănutăm, dar nu putem prezice cum anume se va desfășura. Cu toate astea există câteva posibilități simple:
 
Înainte de toate începem să ne strâmbăm ori ne înțepenește fața pentru că ne furnică nasul. Ne lăcrimează ochii și câteodată nu ne alegem cu nimic din toată această pantomimă. Pierdem strănutul, ca apoi să ne întrebăm ce naiba au fost toate astea?! Chiar dacă nu ne place enorm, am vrea să se întoarcă senzația și să strănutăm. E un fel de relație dragoste – război între noi și strănut.
 
Apoi urmează acțiunea în sine.
 
Unii strănută ca individul acela care m-a speriat, din toți plămânii. Se aude din spațiu! Probabil sunt vinovați pentru faptul că n-am fost vizitați încă de extratereștrii. De fiecare dată când încearcă săracii să ne dea un semn, strănută tare vreun nene și îi sperie!
 

Strănutul vorbăreț, acela care îți permite să comunici în timp ce strănuți. Foarte rar de altfel.

Strănutul ca în filmele mute. Știi că se întâmplă, dar nu se aude.
 
Strănutul superstițios. Trebuie să strănuți de trei sau mai multe ori ca să fie cu noroc!
 
Strănutul Tsunami. Ud, adesea se întâmplă să ia pe toată lumea pe nepregătite și se lasă cu multe victime. În special dacă are la mijloc o răceală.
 
Strănutul cu subtitrare. Nu doar că strănuți, dar fundul traduce și ce ai spus, if you know what I mean…
 
Strănutul contagios. Extrem de rar, dar totuși existent. Se poate întâmpla doar între sufletele pereche (glumesc)
 
Strănutul rază de soare. Provocat de soare, desigur.
 
Strănutul alergic. La praf, la frig, la cald…la prostie (n-ar fi interesant dacă ne-ar da de gol?)
 
Strănutul sub acoperire. Când avem timp să acționăm ca atare, ori punem mâna la gură, ori strănutăm în cot. Am auzit că a strănuta în cot ar fi mai sănătos pentru cei din jur…
 
Strănutul se poate isprăvi în multe feluri. Uneori cu victime colaterale, spoite și indignate. Uneori se lasă cu mâncărimi de nas sau cu scurgeri inevitabile.
 
Cert este că strănutul nu poate fi evitat atunci când apare. În Grecia antică exista credința care lega strănutul de voia zeilor. În Japonia se spune că atunci când strănuți, te vorbește cineva (spre deosebire de noi, care spunem asta atunci când sughițăm) În India este de rău augur să strănuți înainte de începe ceva nou, existând riscul întreruperilor constante.
 
Se pare că urarea de „Sănătate!” după ce strănută cineva, este comună multor popoare. Americanii, englezii (bless you!) sau spaniolii (salud) au acest obicei. Mie personal îmi place Gesundheit!, care înseamnă același lucru în limba germană, doar că sună mai hardcore.
 
S-a întors vremea urâtă, sper că v-am înveselit puțin cu postarea mea despre strănut. Pupici mulți și raze de soare!
PS: Am strănutat imediat după ce am scris asta. Îl cataloghez drept strănut sub acoperire combinat cu tsunami. 

Comments

comments

Related:

Previous Post Next Post

No Comments

Leave a Reply