Xaara Novack A devenit un trend să discutăm despre energia feminină și cum se manifestă aceasta sau cum ar trebui să fie în raport cu energia masculină. Și cum există dereglări la nivel energetic, sau că este posibil să avem un anume tip de energie mai predominantă în raport cu cealaltă. Am ajuns să valorificăm una în detrimentul celeilalte sau să le înțelegem cu totul eronat, datorită manipulării intenționate din partea anumitor grupuri religioase, de dragul câștigului unor argumente sau de teamă.
Ce sunt energia feminină și energia masculină?
Sunt niște concepte regăsite în spiritualitate. Spun spiritualitate și nu religie, pentru a diferenția esența lor filosofică. Ideea dualității energetice se regăsește în Taoism (Filosofia Chineză) și Hinduism (Filosofia Indiană) Este bine să ne amintim originea lor, tocmai pentru a nu ne lăsa manipulați sau induși în eroare de variantele lor modernizate. Care sincer, nu servesc tocmai scopuri spirituale. Sunt adesea folosite pentru a oferi anumite servicii – Cum să devii mai feminină, sau mai masculin; Cum să cucerești sau să câștigi ceva anume și tot așa…
Mai avem și practicile esoterice, precum alchimia, care considera că ambele energii – cea feminină asociată cu noaptea sau luna și cea masculină asociată cu ziua și soarele – aduc transformarea spirituală sau ascensiunea.
Am putea spune că și psihologia se folosește de acești termeni, prin Anima și Animus, ai lui Carl Jung. Acesta vorbește despre teoria conștiinței colective, în care Anima reprezintă esența sau personalitatea feminină a bărbatului și Animus în antiteză, reprezintă esența sau personalitatea masculină a femeii. Jung credea că prin integrarea acestor aspecte duale, se poate ajunge la totalitate sau plenitudine.
Contextele istorice în care aceste idei au apărut
Pentru a înțelege mai bine cum au apărut și reapărut aceste idei legate de energia feminină și energia masculină, ar fi indicat să mergem înapoi în istorie. Părerea mea este că nu-i în regulă să îngurgităm orice idee fără să cunoaștem cum a luat viață, în ce context. Să ne detașăm și să ne punem în scaunul de observator.
Istoria are darul de a se repeta și posibil prin observație să găsim unele idei care se repetă, în același context, însă cu scopuri diferite. Uneori ar fi bine să cunoaștem scopul pentru a nu fi chiar atât de naivi.
Amândouă aspectele au aceiaşi sursă,
Dar devin diferite atunci când sunt percepute.
Asemănarea lor este în profunzimea profunzimilor
Unde este poarta prin care totul ia fiinţă.
Energia feminină și energia masculină în Taoism
Voi începe cu Taoismul, care a apărut în China în primul mileniu, în timpul dinastiei Zhou. Care era contextul istoric? Haosul politic în primul rând. China era fragmentată în numeroase state care luptau pentru putere. Sistemul tradițional feudal nu mai funcționa și lumea deja era în căutare de idei sau concepte noi care să aducă puțină stabilitate mentală, spirituală și emoțională.
Gânditorii vremii abordau acel haos social din mai multe perspective și tocmai de aceea pe lângă Taoism, ne-am ales și cu Confucianism sau Mohism. Condițiile exterioare au determinat adaptarea prin idei și filosofie de viață.
Astfel ia naștere ideea de dualitate cosmică și unificare prin complementaritatea contrariilor. Aceste două forțe sunt cele care creează Universul. Ele sunt evidente în toate aspectele vieții umane și a celei naturale. Yin – energia feminină. Yang – energia masculină.
Energia feminină – yin în Taoism, este asociată cu calități precum întunericul, pasivitatea, receptivitatea, răceală. Ea reprezintă Pământul, luna și noaptea.
Energia masculină – yang în Taoism, este asociată cu lumina, activitatea, asertivitatea, căldura și masculinitatea. Ea reprezintă cerul, Soarele și ziua.
Filosofia dao crede că echilibrul și interacțiunea dintre Yin și Yang sunt esențiale pentru ordinea naturală și funcționarea Universului.
Dinamica și armonia dintre energia feminină și energia masculină
Yin și Yang sunt într-un flux energetic constant. Ele nu există niciodată separat în interiorul nostru. Una conține sămânța celeilalte.
Interdependență – Yin și Yang nu există independent una de alta și nu pot exista una fără cealaltă. Fiecare dintre energii conține din elementul celeilalte (cred că vă este foarte cunoscut simbolul Yin și Yang cu acel punct din fiecare jumătate din cerc)
Transformare – Yin și Yang se transformă unul pe celălalt într-o manieră ciclică, simbolizând schimbarea și cursul natural al vieții. Ziua se transformă în noapte, luna dă voie soarelui să răsară.
Armonie – Yin și Yang sunt în natura umană prin înțelegerea și acceptarea atât a forței pasive cât și a forței active în aspectele vieții.
Detașare – sau Wu Wei, adică lipsa acțiunii sau acțiune fără efort, care încurajează indivizii să acționeze în armonie cu energiile Yin și Yang. Adică să fie în acceptare și să nu forțeze nimic din ceea ce li se întâmplă.
O mică concluzie ar fi că nici una nici alta, dintre aceste două energii nu este superioară. Ambele lucrează în armonie. Sper că s-a înțeles măcar atât și că termenii nu sunt chiar atât de dificili.
În unirea dintre Shakti și Shiva, se află armonia universului. Shakti este puterea creatoare, în timp ce Shiva este esența conștiinței. Împreună, ei reprezintă echilibrul dinamic al întregii existențe.
Energia feminină și energia masculină în filosofia Hindusă
Partea de Tantra este cea care aduce în atenție conceptul de Shakti – energie feminină și Shiva – energie masculină. Shakti reprezintă dinamicul, creativitatea și grija, hrana universală. Opusul, adică energia masculină, Shiva reprezintă forța statică, conștiința și aspectele transcendentale. Echilibrul sau interconectarea dintre cele două este esențială pentru creația și echilibrul universului. Hai să le luăm pe rând, ca să vedeți că diferă în definiție față de Taoism.
Hinduismul ca idee nu există decât pentru a avea noi o definiție, etimologic cuvântul are origini persane și desemnează oamenii dincolo de Indus. Știu, puțin complex, dar stay with me. Hinduismul este practica unor concepte ariene nomade, care au invadat continentul Indian. Acestea s-au amestecat cu ideile din Valea Indusului și a rezultat o credință foarte complexă și interesantă. Este a treia și cea mai răspândită religie din lume.
În Hinduism este vorba despre credința într-o ființă absolută, numită Brahman. Brahmanul este creatorul Universului și Sinele Suprem. Deci au și ei un tătuc al lor, cum și creștinii îl au pe Dumnezeu. Brahman este conștiința infinită și fericirea infinită. Cum concluzionăm că a luat ființă această filosofie? Prin schimbare și prin migrare / amestecare a ideilor care au ajuns să fie preluate de conștiința colectivă (ca să-i dăm lui Jung bonus points)
Shakti și Shiva – cuplul divin
Shakti – energia feminină este personificarea dinamicii, a forței creatoare și hrănitoare Universală. Înseamnă energie și putere. Este adesea descrisă drept Mama Divină, sursa creatoare, fertilă și transformatoare. Shakti nu este o energie pasivă, ci se manifestă sub forme diferite, inclusiv prin zeități precum Parvati, Durga sau Kali.
Shiva – energia masculină reprezintă staticul, statornicia și aspectele superioare ale cosmosului. Este adesea descris ca fiind Conștiința Supremă sau realitatea care există dincolo de lumea materială. Shiva este personificarea detașării, a meditației și a dizolvării ego-ului. Este înfățișat ca fiind seren și meditativ, simbolizând conștiința pură care zace în echilibru cu Universul.
Shiva și Shakti sunt doi poli opuși, dar inseparabili, ai aceleiași realități. Shiva reprezintă conștiința pură, statică și neschimbătoare, în timp ce Shakti reprezintă energia dinamică și creativă. Împreună, ele formează întregul existenței și sunt esențiale pentru menținerea echilibrului cosmic
La fel ca în Taoism, și aici, Shakti și Shiva au o relație de interdependență și complementaritate. Nu sunt niciodată separați unul de celălalt. Uniunea lor este esențială pentru creație și transformare în Univers. În această unificare dinamică, Shakti și Shiva creează împreună Universul. Shakti fiind forța activă, care energizează și aduce la viață potențialul pe care Shiva, conștiința pură, îl are. Aceasta este armonia pe care o regăsim în Ardhanarishvara, o zeitate care are jumătate din Shiva și jumătate din Shakti, reprezentând sinteza dintre energia masculină și cea feminină.
Ca o mică concluzie, în religia hindusă energia feminină este dinamică și energia masculină este pasivă. Total opus viziunii taoiste. Asta la nivel de logică și argumentare.
Spiritual vorbind, orice ființă se naște cu ambele energii în interiorul său. Nici o ființă nu are mai puțină sau mai multă dintr-una din aceste energii. De ce? De vreme ce pentru ca ambele energii să dea naștere Universului, este nevoie ca ele să fie în armonie. Așadar, nimic nu ia naștere fără ca ambele energii să nu fie în armonie. Iar această armonie a energiilor se repetă de fiecare dată când ele se întâlnesc.
Am să-mi explic argumentul mai simplu. Ambele energii creează Universul. Ambele energii pot crea atunci când se întâlnesc și sunt în armonie. Ambele energii există în Univers. Ambele energii există în noi, în aceeași armonie. Nu pot fi decât în armonie, ele nu sunt niciodată separate. Nu avem mai mult din una și mai puțin din alta. Le avem și atât.
Inconștientul mai are încă o latură: este un sistem viu și autoreglant care poate fi recunoscut prin simbolurile sale.
Acum să vedem ce spune și partea de psihologie despre aceste două energii complementare:
În 1916 termenul de Inconștient Colectiv apare într-un eseu scris de Carl Jung. În acest eseu el face distincția dintre personal – inconștientul personal al lui Freud, care se referă la fanteziile sexuale și imaginația înăbușită sau reprimată și Inconștientul colectiv, care conține esența umană colectivă.
De notat că aceste idei vin deja sub influența socială și politică a dogmelor religioase. Deci, nimic din ce spune Jung nu are o conotație spirituală, ci fac parte din teoriile sale în domeniul psihologiei. Vreau să înțelegeți cât mai mult contextele sociale, pentru că întotdeauna a existat dorința de a distribui ideologii în masă. Iar aceste ideologii s-au folosit de astfel de teorii pentru a se susține. Ele niciodată n-au fost de sine stătătoare sau originale. Au preluat idei păgâne, au transformat concepte și s-au metamorfozat în ceea ce servea majorității, menținând puterea. Ideea mea este să rămânem observatori, însă asta nu înseamnă că suntem naivi.
Carl Jung a dezvoltat ideea de Anima și Animus ca parte a teoriei sale legate de Inconștientul colectiv. Sunt concepte care ajută la înțelegerea unor idei din dezvoltarea psihologică umană.
Jung spunea că Anima și Animus sunt două arhetipuri sau esențe care reprezintă calitățile feminine ale bărbaților și inconștientul masculin al femeii, în opoziție. Aceste arhetipuri sunt esențiale pentru a înțelege lumea interioară și a cum ne putem dezvolta sau cum putem ajunge la echilibrul psihic.
Anima – energia feminină legată de personalitatea masculină
Este aspectul feminin care rezidă în interiorul masculinului. Conține calități și trăsături tradițional (religios îndeosebi) asociate cu feminitatea:
- Emotivitatea: sensibilitatea, empatia și trăirile profunde
- Intuiția: acea calitate interioară de a ști
- Creativitatea: înclinația către activitățile creative, artistice
- Relaționalitatea: concentrarea pe relații, îngrijire și creștere
Anima apare în visul masculin sau în fantezii, ca fiind o figură feminină care să ghideze sau care să provoace. Integrând Anima în sinele său, masculinul recunoaște și îmbrățișează calitățile feminine din interior, care duc la echilibrul emoțional și la profunzimea sufletească.
Animus – energia masculină legată de personalitatea feminină
Animus reprezintă aspectul masculin care se manifestă în interiorul femininului. Acest aspect masculin este asociat cu unele trăsături tipice și tradiționale:
- Logica: raționalitatea, gândirea analitică și intelectul
- Asertivitatea: încrederea, puterea de decizie
- Voința: ambiția, inițiativa, comportamentul orientat către un scop anume
- Obiectivitatea: abilitatea de a fi detașat și de a privi situațiile obiectiv
Animus apare în visul feminin sau în fantezii ca o figură masculină care ghidează sau se află în opoziție. Integrând Animus, recunoaștem și încorporăm aceste calități masculine în feminin, ceea ce duce la o viață emoțională și psihică echilibrată și asertivă.
Jung credea că procesul de integrare dintre Anima și Animus este esențial pentru individualizare. Individualizare, cumva o realizare a individului, implică integrarea diverselor aspecte ale sinelui – umbra, persona și toate arhetipurile de gen, într-o formă unificată și echilibrată a persoanei.
Energia feminină și energia masculină actualmente
Psihologia a avansat puțin și descoperim cu stupoare că emoțiile nu sunt ceva strict feminin sau masculin, ci umane de-a dreptul. Ba chiar țin de intelect și de inteligența socială. Intuiția este o calitate atât masculină cât și feminină. Unii oameni iau aceste concepte de-a gata, fără să citească măcar odată pe îndelete, chiar și superficial, mai multe informații.
Fiecare dintre aceste energii, aduce o contribuție unică. Avem tendința de a prioritiza pe una în detrimentul celeilalte doar pentru că aparținem respectivului sex, ca prim exemplu. Iar de aici pornesc diverse forme de dezechilibru. Nu din interiorul vostru.
În societatea patriarhală avem tendința culturală, istorică, de a valoriza calitățile masculine – Yang, în detrimentul celor Yin (feminine). Oamenii rămân fixați pe gen și nu reușesc să înțeleagă faptul că avem de-a face cu energii, care sunt în manifestare. Toată lumea are capacitatea pentru calitățile Yin și Yang. Ele se află în noi. Putem fi intuitivi, grijulii sau emoționali atât ca bărbați, cât și ca femei. Putem lua inițiativa, aduce inovație, a acționa sau a deține puterea, și ca femei și ca bărbați. Este chiar atât de simplu. Am ajuns să complicăm lucrurile din încăpățânarea de-a avea dreptate, din frica de a ne pierde o identitate șubredă sau de ne a schimba perspectiva dobândită subconștient.
Cum ajungem să integrăm și să echilibrăm aceste energii?
Când le dăm voie să existe împreună și nu mai opunem rezistență. De ce opunem rezistență? Aici e treaba fiecăruia să-și răspundă sincer. Nimeni nu poate fi vindecat sau echilibrat dacă nu depune efort propriu și munca de a-și descoperi Anima / Animus, umbra sau arhetipurile. Și aici am rămas strict la Jung după cum vedeți, pentru că noi majoritatea ne-am născut și am crescut sub influențe politico – religioase. Nu spirituale sau filosofice. Altfel, munca ar fi fost mai ușoară.
Sper ca toate aceste informații să-ți fie de folos. Le găsești simplu, pe Wikipedia sau printr-o căutare pe Google dacă dorești să-ți confirmi bias-urile. Mă bucur că ai avut răbdare să lecturezi până la final și îți doresc echilibru! Indiferent cum ar arăta el pentru tine.
Surse:
C.G. Jung – Omul și simbolurile sale, Editura Trei, 2017, pag 37
Tao Te Ching de Lao Tsu în română
Avalon, Arthur. Shakti și Shakta: Filosofia Puterii în Hinduism. Editura Herald, 2010, p. 23
