Follow:

Sōseki Natsume – Motanul are cuvântul

Titlul romanului în română este «Motanul are cuvântul», însă mot-à-mot ar fi «Eu sunt  o pisică» sau  吾輩は猫である „Wagahai wa neko de aru” așa cum începe prima propoziție din cartea lui Natsume Sōseki (Kinnosuke):

«Sunt motan și, până acum, nu am nume.»

Un motan lipsit de prejudecăți, hotărât să trăiască printre oameni pentru a le observa traiul de zi cu zi. Era Meiji, când vechiul și noul încearcă să conviețuiască, ni se cerne prin ochii acestui animal domestic. Născut pe o zi ploioasă, este primit într-o casă destul de modestă, tipică niponilor acelor vremuri. Stăpânul său este profesorul Kushami, care predă limba engleză din manual și este luat peste picior de către elevii săi pentru «ceai necivilizat», denumirea care o dă ceaiului englezesc.

Mereu palid și suferind de stomac, din perspectiva motanului, este un om mai slab decât ceilalți.

Fără să țină o parte sau alta, observațiile motanului despre vizitatorii, prietenii sau rudele stăpânului său rămân distante și reci. Concluziile sunt de asemenea pisicești. Fie că vorbim despre Meitei, amicul enervant al stăpânului său, ale cărui vorbe sunt adesea puse sub îndoială sau despre tânărul student Kangetsu, care se străduiește să-și termine teza de doctorat și să refuze pe fata unui afacerist de pe strada lui Kushami, cu care se tot zvonește că ar vrea să se căsătorească.

Satirismul cu autorul își expune ideile, prin cuvintele motanului, nu poate fi decât cuceritor. Departe de a fi o comedie, opera lui Natsume Kinnosuke, este de o ironie fină. Firul poveștilor se despică astfel încât esența este la fel de încâlcită precum un ghem sub gheare de pisică.

«După cum vrabia și rândunica nu-nțeleg ce este în mintea unei gâște sălbatice, este imposibil pentru un om mărunt să înțeleagă un om mare.»

Comments

comments

Related:

Previous Post Next Post

2 Comments

  • Reply Phantom

    Neobisnuit roman, scris din punctul de vedere al unui motan cu personalitate de critic, tipic pisicesc :)) Totusi, chiar daca e satira si nu comedie, mi se pare a fi un roman bun si demn de citit. Mi-ai citit cateva observatii amuzante din carte si mi-au placut. La fel imi place si citatul ales de tine, adevarat graieste motanul :))

    Imi place la nebunie si imaginea asociata cu postul tau =)) stiu, e de ras ca in maghiara „pisica” nu seamana deloc cu nicio alta limba, dar ata ete…

    I miss you >:D< :-*:-*:-* Good luck with more writing, Kissu & Hagu :-*:-*:-*

    6 aprilie 2012 at 20:20
  • Reply Xaara Novack

    Mersi,Phantom. Ideea pt desen a fost destul de random, n-am avut chef sa pun toate limbile de pe mapamond asa ca m-am rezumat doar la cateva nu neaparat cunoscute. Mie mi se pare ca „pisica” in maghiara seamana mult cu „pisica” in alte limbi de provenienta germanica, ceva de gen. :> asa ca nu-i chiar asa extraterrestrial.
    Ma bucur ca ti se pare interesanta cartea, poate intr-o zi te apuci de citit. Kisses&Hugs! :*:*:*

    6 aprilie 2012 at 21:00
  • Leave a Reply