Locația: Vâlcea, Ștrandul din Ostroveni.
 
Impresiile sunt ca la români, una bună, alta proastă. Intrarea este 6 ron, dacă vii mai de dimineață, cum am venit noi, prinzi un loc bun cu păturica, cearșaful sau prosopul (ce preferă fiecare…nu discutăm aici despre tanti care a venit cu jaluzelele vechi) Dacă vii la Ostroveni după ora zece, e mai nasol până dai de o bucată de nisip liberă.
Și speri să prinzi soare, desigur.
 
 
Noi, dacă ne-am dus așa de dimineață, erau niște norișori pe cer, mari și pufoși…apoi, am avut noroc și spre amiază s-a înseninat. Apa era rece mai tot timpul, în toate ștrandurile, în special în cele cu apă dulce, în cel cu apă sărată, unde m-am bălăcit eu mai des, era acceptabilă.
 
Apa nu era așa curată în ștrandul cu saramură, mai întâlneai câte o muscă sau țânțari plutind cu deces deasupra apei și bucăți de semințe adunate de pe picioarele celor care intrau în apă.
 
La mare căutare acolo erau gogoșile cu poreclă. Am mâncat doar una și mi-a fost suficient. Din cauză că era cererea mare (coadă de un metru și ceva) cei care le făceau nu mai așteptau să se prăjească bine, așa că stomacul meu a protestat cu niște arsuri de toată frumusețea.
 
 
Apoi, am făcut prostia să mă duc unde părea a fi mâncarea bună. M-am lecuit de asta acum. Când locul arată ca o bodegă, chiar dacă mâncarea îmi face cu ochiul, cu siguranță va avea gust de bodegă.
 
Am luat o porție de cartofi prăjiți, un piept de pui și sos de usturoi. Pieptul de pui mi l-au dat rece, fără să-mi spună să mă duc să-l încălzească Nea Cutare pe grătar.
 
M-am plâns la tanti care punea în farfurii, și m-a trimis cu el la încălzit. Nea Grătărosul l-a învârtit de două ori și a făcut pleosc cu el înapoi în farfuria mea. Până am ajuns cu el înapoi la masă, se și răcise. Cartofii la fel. Halal servire…
 
Măcar atmosfera din Ostroveni salva, căci în rest întotdeauna parcă trebuie să ne lovim de semeni care își fac treaba în două lele, banul să pice acolo, servirea…mai du-te de unde-ai venit!
 
Lacul este superb, se pescuiește și se pot face plimbări cu barca.
 
 
 
 
PS: Bonus, poză cu un cățel pe plajă, care căuta puțină umbră.
 
 
 
Așadar la Ostroveni a fost tipic românesc. Și apoi se întreabă unii de ce preferă românii concediile în străinătate…



Comments

comments

avatar
Despre Xaara

Bloggeriță din 2009, artist mâzgălitor încă din copilărie devenit art terapeut ca adult. Mămică a 9 pisici și 2 câini, toți de rasă nobilă adoptabilă.
Mă poți susține apăsând butonul din dreapta și poți face o donație către mine. Banii sunt investiți în boabe pentru blănoși, materiale pentru sesiunile de art terapie cu copii sau în a plăti hosting-ul acestui blog.
Mulțumesc oricum pentru vizită și te mai aștept!

6 Comments

  1. avatar
    Phantom says:

    Pozele sunt superbe, chiar a fost frumos acolo. Si catelusa aia e tare draguta :))
    Eh, acum cu mancarea n-ai ce sa-i faci. Intotdeauna e un risc cand sa mananci la stranduri sau alte locuri publice, si cum precum se vede, unii nu mai stiu nici sa prepare niste gogosi sau un amarat de piept de pui…li s-a dus si cheful probabil demult. Dar sper ca inotul si bronzatul au compensat pentru calitatea mancarii si a servirii, macar atat? ^^”

  2. avatar
    Xaara Novack says:

    Inotul da, pentru ca eu nu stiu sa inot, iar apa sarata e singura apa care ma tine si pe mine la suprafata 😀 altfel m-as duce ca toporul la fund. Bronzatul, nu. M-am rosit pe spate, m-am facut mai rau decat un rac la fiert, dar nu a fost chiar asa incat sa nu pot dormi sau sa ma doara. 😀

  3. avatar

    Nici eu nu stiu sa inot, iar cu bronzatul am chiar interzis pe motiv de piele sensibila.
    Cu insectele moarte de prin lac mi se pare firesc, dar sa iesi cu seminte pe talpi … :)))
    Frumos ai povestit tu, conteaza si asta pentru felul in care alegi sa vezi lucrurile ! Ba chiar conteaza mult stilul si umorul.
    Cat despre imagini, mult imi plac a doua si a treia.
    Prima si a patra deloc : de ce aleg unii sa-si faca vile drept in buza lacului? A lacului public, ca daca era proprietate personala nu mai aveam ce comenta. Off, pacat ca la noi mita iti da dreptul la orice autorizatie.
    Pacat de locurile astea ! Asa-i de frumos delusorul ala impadurit in zare in foto 3 !!

  4. avatar
    Xaara Novack says:

    Mie mi-a ramas o pata rosie imensa pe soldul drept, care ma ustura si ma mananca impreunat. Ma dau cu crema sa scap de ea. Eu asa patesc, ma inrosesc, nu ma bronzez. Din cauza asta, incerc sa stau departe de soare.
    :)) Si pluteau frumos semintele alea, sa nu mai zic, atunci cand am venit noi, una din bari era in regula, dar spre amiaza am vazut ca incepuse sa se desprinda de prin locurile unde era sudata, iar la mijloc era indoita bine, nu dreapta cum o gasisem. Nu m-as fi mirat sa vad pe cineva carand-o la fier vechi sau ceva de genul.

    N-am mai zis nimic de casele alea, care strica peisajul si poza mea. Cum de ce isi aleg unii sa faca vile in buza lacului? :)) din acelasi motiv pentru care isi fac multi vile intre blocuri.

    Blocuri de toate partile si poc! Viloaia! Din punct de vedere al desteptaciunii, aia cu vila pe malul lacului au juma’ de punct *sa zicem*, nu un punct, ca ala e minus pentru nesimtire. Aia cu vila intre blocuri, ar fi ca si Boc pe langa niste parlamentari americani. Aceeasi denumire, ceva turcesc. 😀

    Ehe…cine stie cat o mai sta si delusorul ala impadurit in zare, asa cum e el…impadurit. Cum zici si tu, mita iti da dreptul la orice.

    Imi plac comentariile tale, imi place sa te am pe la mine prin ograda asta alba. 😛 >:D< Hugs!

  5. avatar

    Dar locatia? Unde e locatia? Pare frumos din poze si curiozitatea din mine bate din picior. :))
    Ahh, gata, am vazut si locatia. Era la inceputul articolului. Pff, ar trebui sa-mi sterg ochelarii.

    Cat despre calitatea servirii… ehh, aici e multa vorbarie. Eu una nu prea mai gasesc calitate. Pe nicaieri. Tare mi-as odri sa gasesc un loc unde sa pot zice: asa da. Dar pana una-alta, incerc sa ignor, sa ma simt bine din alte puncte de vedere. Vezi cum e romanul? Se multumeste cu ce primeste, cu putin.

  6. avatar
    Xaara Novack says:

    Lillee patesti cum patesc eu cand sunt obosita, dar la mine toate cuvintele peste care dau atunci au intelesuri vulgare 😛
    :)) Pai si daca chemam Protectia Consumatorului nu ne alegem decat cu scandalul si poate cu o masa gratuita dar pe care nu o inghiti la fel de bine, sau in cazuri rare (mai rare ca Nessie sau Big Foot) cu banii inapoi. Ar da ei un foot :)) mare…
    Ai big dreptate pe acolo pe undeva. Very big. >:D<

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.