cum m-am lăsat de fumat
motivational personal

Cum m-am lăsat de fumat, un articol care sper să te ajute

Cum m-am lăsat de fumat, un articol care sper să te ajute. Am ales să vorbesc despre asta pentru că se tot discută pe facebook în diferite grupuri despre interzicerea fumatului în spații precum restaurante, bar-uri sau cluburi (discoteci, înțelegeți voi). Și mi se pare un subiect interesant.

O să încep prin a povesti cum m-am lăsat de fumat, ca apoi să vă spun și în ce tabără mă așez. Probabil, cei care mă cunosc puțin, știu deja. Unii poate intuiți…

Cum m-am lăsat de fumat, un articol care sper să te ajute

M-am lăsat de fumat acum vreo șase ani, să zic. Poate mai mult, zic mai puțin decât să risc să exagerez. Am făcut-o pentru mine, în primul rând.

Cum m-am lăsat de fumat și lucrurile care mi-au displăcut:

Nu îmi plăcea deloc ideea că există ceva după care să-mi ghidez obiceiurile? Țigara de dimineață, țigara de la cafea, fumatul împreună cu alții, fumatul de nervi… făcusem câte un obicei pentru fiecare situație.  Și fumatul era un fel de chestie psihologică de care mă legam. Știți cum sunt cei cu comportament obsesiv – compulsiv? Cam așa. Trebuia să fumez. De ce?

Ce anume mă frustra? Ce anume mă deranja de mă aruncam în acele țigări. Era ceva ce mă ținea prizonieră și țigările nu erau scăparea. Erau alinarea de moment, minciuna. Erau acceptul meu pentru neputiința mea.

EU sunt mai mult decât lucrurile din exteriorul meu.

Îmi displăcea de asemenea că miroseam. Îmi mirosea părul, îmi mirosea pielea și de asemenea, era diferit și modul în care transpiram. Simțeam diferența asta at când eram lângă alți oameni. Iar combinația alcool și tutun, făcea respirația să pută îngrozitor. Urât de tot, ofilirea plantelor și moartea albinelor, gen.

Îmi displăcea că trebuia tot timpul să îmi aranjez geanta, portofelul sau orice lucru, ca să am țigările la mine. Era să zic o înjurătură…

Mai presus de tot, observam că banii mei se duc pe porcăriile alea.

Pentru că organismul meu se obișnuise cu nicotina și sinceră să fiu, nu mai fumam de plăcere, fumam ca rutină. Ca spălatul pe dinți.

Motive legate de cum m-am lăsat de fumat:

M-am lăsat pentru că știam cum este maică-mea. La patruzeci de ani nu avea bani să-și pună dinții căzuți datorită țigărilor. Restul dinților galbeni și cearcăne maroniu închis în jurul ochilor.

M-am lăsat pentru că aveam vârfurile unghiilor galbene. Știu, foarte inestetic.

M-am lăsat pentru că nu îmi doream să-i îmbogățesc pe alții din naivitatea mea. Decât să le îngreunez buzunarele, prefer să-mi fac viața mai frumoasă. Am avut alte priorități. Poate că știu să mă prețuiesc pe mine la adevărata valoare sau poate că nu mi-a plăcut să-mi bat joc. Alegeți voi.

M-am lăsat pentru mine. Simt că misiunea mea aici nu este să fiu prizoniera unui viciu, chiar dacă este ales de mine. Dacă am frustrări, merg către ele cu toate armele mele. Ce se poate întâmpla rău? Nimic nu este mai rău decât MOARTEA, așa-i? Moartea nu este finalul.

Așadar, hai către tornadă. Să vedem din mijlocul ei tot ce ne deranjează și să aplanăm vârtejul. Să aranjăm lucrurile la locul lor. NIMENI nu poate face asta în locul nostru.

Cum m-am lăsat? Am înlocuit fiecare țigară cu ceva palpabil sau cu experiențe.

Am părăsit job-uri care nu erau pentru mine, am lăsat oameni în urmă. Și nu regret. În viață nu vom stagna niciodată, chiar dacă aparent așa pare. Însă esențialul este să alegem lucrurile care ne fac bine. Vom suporta consecințele acestora. Vom suporta consecințe oricum. Doar că unele sunt mai ușor de dus decât altele.

În loc de țigări mi-am luat bilete la teatru, am călătorit, mi-am cumpărat haine sau cosmetice. Lucruri pe care le vedeam în fața mea, care îmi plăceau și de care aveam oarecum parte și înainte. Doar că schimbasem placa. Erau mai calitative și simțeam asta chiar pe pielea mea.

Cred că aici a fost esența. Avem nevoie de chestii palpabile. Am investit în mine, în arta mea. În ustensile și lucruri frumoase. Și da, poate pe moment se vede o bucățică infimă din toate astea, dar după, simți că ai luat o decizie ce ți-a schimbat viața în bine. Nu e una monumentală, dar e a ta.

Ideea că odată ce te-ai lăsat de fumat, te îngrași este una eronată. Nu m-am îngrășat deloc. Nu doar că sunt la fel, dar mă simt mult mai bine.

Dacă mi-ar fi cerut cineva să nu mai fumez în spații publice, aș fi făcut-o.

I-am respectat tot timpul pe ceilalți, pentru că la rândul meu și eu cer respect. Și nu mi s-ar fi părut o chestie atât de greu de făcut. Ba chiar, ar fi fost o oportunitate în plus să răresc fumatul și să-mi ocup timpul cu altceva. Este și o chestiune de atenție și acțiune. Să ai tot timpul ceva de făcut, pentru a nu-ți aminti. Și de aici, deja ai urcat cu o treaptă în sus. Pentru că deja bifezi ceva palpabil.

Nu cred că barurile, restaurantele sau cluburile vor fi goale pentru că nu se fumează în ele. Pentru că doresc să îmi schimb atitudinea, ieri am întrebat într-unul dintre localurile mele preferate (Celentano) dacă se fumează. Atunci când mi s-a spus că da, am făcut cale întoarsă. Am avut ocazia să fac comandă pentru acasă. Am câștigat la buzunar.

N-am plătit prețul de restaurant, iar chelnerul și-a pierdut bacșișul de la mine în seara aceea. Poate o nimica toată, dar două persoane, trei persoane, când deja se fac zece-douăzeci, credeți-mă că se simte. Și atunci, te schimbi. Nu neapărat pentru că simți că tu ești în neregulă, sau pentru că vrei să fii civilizat, ci pentru că, desigur, interesul este banul.

Apoi, am constatat-o și acasă.

Mâncarea este mult mai bună dacă nu-i îmbâcsită în fum. 

O simți la miros, la gust. Este o altă senzație când un restaurant este încărcat de mirosuri fine, mâncăruri și condimente și alta este să intri și să ți se oprească respirația în gât. Să nu-ți dai seama a ce pute exact.

Ce plăceri să mai ai dacă nu fumezi sau bei? Multe. Cum ar fi ca în locul acestei întrebări, să descoperiți și singuri? Ca să nu râd intens, o să aveți alte performanțe, în tot ce vă propuneți!

Sper să avem și noi în curând o lege bună în privința asta. Dacă nu, vor continua să câștige alții de pe urma naivității altora. Atât. Nimic nu se va schimba.

Nu știu dacă articolul meu este unul scurt sau prea complex. Decideți voi. De data viitoare, gata cu subiectele serioase! Revenim la “oițele” noastre. I PUP YOU!

Copilărie cu nostalgie
motivational

Lucruri de făcut atunci când plouă și este vremea urâtă

 
Lucruri de făcut atunci când plouă și este vremea urâtă. La fel cum a fost zilele acestea… M-am gândit să fac împart lista în două: lucrurile care sunt oarecum cunoscute, clișeu, de care ne amintim automat și cele inedite, care ne încearcă, ne îndeamnă la descoperire și ne provoacă.
 

Primul lucru ar fi să citim.

 
Fie că o facem de obicei (eu am cartea de lângă toaletă, cartea de pe raft și revista de pe noptieră) fie că ne prinde cheful în special în zilele ploioase, cititul este o activitate relaxantă, dar cu toate astea ne pune în mișcare rotițele creierului.
 

Să privim un film (serial) de comedie.

 
În astfel de zile aleg comediile. De obicei vremea întunecată, cu nori afară, are tendința să mă ducă spre melancolie. Așa că pot evita toate astea cu o porție de râs.
 

Organizează o zi de Spa.

 
Un duș sau o baie fierbinte, după care te hidratezi cu măști sau creme. Ori masezi tu zonele la care ajungi, ori rogi pe cineva drag să îți facă un masaj. Puțin răsfăț nu strică din când în când!
 

Bea ceva cald.

 
Ceai, cafea, ciocolată caldă sau chiar o supă instant! Ceva care să-ți încălzească interiorul, să contrasteze cu vremea rece și udă de afară.

 

Dacă ai un hobby, acum este vremea să-ți folosești creativitatea!

 
Croiește haine, desenează, scrie, compune sau fă ceva hand-made. O activitate care să-ți placă și care să te motiveze.
 

Odihnește-te!

 
Dacă vremea de îndeamnă la somn, e clar că organismul tău îți cere o pauză. Așa că pune-te în pat și visează ceva frumos! Pe mine sunetul ploii mă îndeamnă la somn (în afară de zilele ploioase de vară, care sunt preferatele mele și trebuie să privesc fiecare picătură!)
 

Chiar dacă plouă, asta nu înseamnă că trebuie să stai în casă.

 
Ieși afară, plimbă-te, cu umbrelă, fără umbrelă. Ia pe cineva cu tine și faceți o plimbare scurtă.
 

Și chiar dacă stai în casă, nu înseamnă că nu poți face puțină mișcare.

 
Alege melodiile care-ți plac și dansează, încearcă exerciții de gimnastică, cardio sau yoga.
 

Petrece timp cu cineva drag.

 
Prietena cea mai bună, prietenul cel mai bun, depinde de caz. Persoana iubită, if you know what I mean…
 

Joacă-te!

 
Ai animăluțe? Ia-le la joacă, la o harță sau la v-ați ascunselea prin casă (toate animăluțele știu să joace v-ați ascunselea! cel puțin ale mele știu…) Joacă jocuri la Pc sau laptop, ceva care să nu fie repetitiv și plictisitor, ci ceva care să-ți solicite atenția.
 

Fi util!

 
Toți avem prin casă ceva de făcut, dar mereu amânăm. Poate becul care trebuie schimbat dar ne eschivăm de fiecare dată când ne aducem aminte, un mâner de la sertar care s-a stricat și trebuie reparat sau o bucată de ceva care s-a dezlipit. Acum e vremea să le lipim la loc și să le punem la punct.
 
Oke. Am terminat cu acele lucruri de făcut atunci când plouă și este vremea urâtă! Să trecem la partea mai puțin comună:
 

Îmbracă-te în haine diferite.

 
Fie că probezi hainele părinților, a surorii, fratelui (în caz că sunteți de-o seamă sau ei sunt mai mari), ieși din zona de confort, vezi cum te simți și ce senzație îți dă. Poți proba și încălțămintea lor, știți proverbul cu mersul în papucii altuia…
 

Pune-ți o eșarfă strâns în jurul ochilor (nu trișa!) și experimentează cum ar fi să te folosești de memorie și de restul simțurilor pentru a îndeplini sarcinile obișnuite.

 

Imaginează-ți că o persoană enervantă din viața ta a dat colțul și tu trebuie să ții o cuvântare în memoria acesteia.

 
Ce vei scrie? Totul trebuie să fie sarcastic, amuzant și harmless.  Ce ai spune despre ei? Ai păstra aparențele sau ai expune și partea care te-a enervat constant la ei?
 

Mută lucrurile prin casă, dintr-un loc în altul.

 
Apoi stai și privește frustrarea celorlalți (se presupune că locuiești în comun cu cineva,desigur) când nu reușesc să găsească ce le trebuie și căută peste tot.
 

Ține-ți un discurs.

 
Du-te la oglindă și vorbește-ți. Poți lua o abordare pozitivă, de încurajare, fie una negativă dar constructivă totuși, în care să-ți evidențiezi defectele într-un mod folositor și benefic.
 
Cam astea ar fi toate acele lucruri de făcut atunci când plouă și este vremea urâtă. Dacă aveți sugestii la listă, n-am numerotat nimic, așa că orice idee este bine venită. Sper că v-au plăcut activitățile alese de mine, poate vă inspiră.
 
Pupici!