Aveam chef de un film diferit, care să fie japonez și nu prea. Îmi plac genul acesta de filme, dramatice, cu lecții de viață care te surprind cu finalul lor. Fiecare moment are o însemnătate aparte și încerci să vezi dincolo de amănunte.

 

Kirschblüten – Hanami | Flori de cireș

 

Tot timpul ne imaginăm că cei pe care îi avem alături sunt veşnici, printr-o împotrivire mistică cu destinul. Pierderea lor ne trezeşte la realitate. Am pierdut timpul degeaba, în egoismul nostru, sau ne face să ne pierdem alături de ei, într-o lume în care îi căutăm încă cu disperare.

 

Este un film cu părinţi îmbătrâniţi şi bolnavi, copii maturi doar ca vârstă. Nu-şi preţuiesc părinţii şi se grăbesc să-şi trăiască viaţa, ca şi cum aceştia ar deveni o povară pe care o plasează unul celuilalt.

 

Rudi renunţă la traiul său liniştit atunci când îşi pierde soţia. O soţie pe care o cunoştea doar la suprafaţă. Trudi era mai mult decât femeia care-l călăuzea din umbră, oferindu-i stabilitatea care le devenise rutină.

 

Pleacă în Japonia, să locuiască împreună cu unul din fii săi, Karl, care locuieşte într-un apartament din Tokyo şi se ocupă cu cifrele. Nici unul, nici celălalt nu reuşesc să-şi balanseze sentimentele, fiind uniţi doar de pierderea mamei – soţiei.

 



Rudi se adaptează în felul lui la traiul în capitala Science Fiction a Japoniei, cutreierând aleile parcurilor şi retrăind fiecare moment petrecut alături de răposata lui soţie. Acele aproprieri ce devin aproape halucinante, o încercare de a asimila pe cineva înăuntrul tău, pentru a-i simţi iar prezenţa.

 

O plimbare prin parc îl aduce într-un loc unde o întâlneşte pe Yu, o dansatoare de Butoh, dansul preferat al soţiei sale, pe care îl practicase în tinereţe. Între cei doi se formează o legătură strânsă, uniţi de pierderi, nicidecum de dorinţa unui câştig anume.

 

Amândoi încep o călătorie pe care Rudi o face în numele soţiei, acela de a vedea pe „Domnul Fuji” muntele „timid” care nu se arată decât atunci când doreşte. O călătorie care în final îi aduce împreună.

 

Un film care te face să-l ţii minte.

Comments

comments

avatar
Despre Xaara

Bloggeriță din 2009, artist mâzgălitor încă din copilărie devenit art terapeut ca adult. Mămică a 9 pisici și 2 câini, toți de rasă nobilă adoptabilă.
Mă poți susține apăsând butonul din dreapta și poți face o donație către mine. Banii sunt investiți în boabe pentru blănoși, materiale pentru sesiunile de art terapie cu copii sau în a plăti hosting-ul acestui blog.
Mulțumesc oricum pentru vizită și te mai aștept!

1 Comment

  1. avatar

    Pare interesant. O sa il caut si sper ca il gasesc online sa il vizionez. Multumesc pentru articol!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.